Selectati limba dorita

CUM SĂ NU MORI DIN CAUZA UNEI INFECȚII


Toxiinfecțiile alimentare 

Agenţii patogeni (de la cuvintele din greaca veche pathos - "suferinţă" şi genes - "care produce") se găsesc inclusiv în alimente. Bolile generate de alimente, sau toxiinfecţiile alimentare, sunt un tip de infecţii generate de consumul unor alimente contaminate. 
Potrivit CDC, unul din şase americani face anual o toxiinfecţie alimentară. Circa 48 de milioane de oameni se simt rău în fiecare an, ceea ce înseamnă mai mult decât populaţiile combinate ale statelor California şi Massachusetts. Peste 100.000 dintre aceştia sunt internaţi în spital, iar câteva mii dintre ei mor numai pentru că au mâncat ceva alterat.
Din perspectiva anilor de viaţă sănătoşi pierduţi, cei mai importanţi agenţi patogeni care fac ravagii atunci când sunt consumaţi sunt: Campylobacter şi Salmonella din carnea de pui, paraziţii Toxoplasma din carnea de porc şi bacteriile Listeria din anumite tipuri de carne şi din produsele lactate.

Unul din motivele pentru care alimentele de origine animală conţin cei mai mulţi agenţi patogeni alimentari sunt microorganismele din fecale. Dat fiind că plantele nu au scaun, Escherichia coli ( E. coli) de pe frunzele de spanac nu a apărut pe acestea, ci cel mult le-a infestat. E. coli este un agent patogen intestinal, iar spanacul nu conţine intestine. 
S-a descoperit că aplicarea îngrăşămintelor de origine animală pe culturile vegetale amplifică riscul de contaminare cu E. coli de mai bine de 50 de ori.

Controlul oamenilor asupra animalelor a deschis o  veritabilă cutie a Pandorei, din care au ieșit tot felul de boli infecțioase. Marea majoritate a bolilor infecțioase umane erau necunoscute înaintea domesticirii animalelor, care a condus la o răspândire masivă a bolilor acestora în lumea oamenilor. Spre exemplu, tuberculoza pare să fi apărut în urma domesticirii caprelor, dar la ora actuală infestează o treime din umanitate. La rândul lor, rujeola și variola par să fi derivat de la niște viruși ai vitelor care au suferit mutații. Domesticirea porcilor a condus la apariția tusei măgărești, cea a găinilor la febra tifoidă și cea a rațelor la gripă. Lepra pare să fi apărut în urma domesticirii bivolilor, iar răceala a fost preluată de la cai. Câte ocazii crezi că au avut caii sălbatici să le strănute oamenilor în față până să fie prinși și înșeuați? Anterior, oamenii nu au știut niciodată ce e răceala.

După ce reușesc să treacă de bariera dintre specii, agenții patogeni se pot transmite de la om la om. HIV, un virus despre care se crede că a apărut în urma măcelăririi primatelor din Africa pentru comercializarea cărnii lor, generează SIDA prin slăbirea sistemului imunitar. Infecțiile micotice, virale și bacteriene pe care le contractă pacienții bolnavi de SIDA (dar la care oamenii sănătoși sunt rezistenți) demostrează importanța funcției imune a organismului. Sistemul imunitar nu este activ doar atunci când stai bolnav la pat, arzând din cauza febrei, ci este implicat într-o luptă pe viață și pe moarte de zi cu zi, încercând să îți salveze viața prin contracararea agenților patogeni care te invadează și ajung în interiorul tău.

Cu fiecare respirație, tu inhalezi mii de bacterii, și cu fiecare îmbucătură, ingerezi alte milioane. Marea majoritate a acestor microorganisme minuscule sunt complet inofensive, dar unele pot genera boli infecțioase grave, care ajung uneori pe primele pagini ale ziarelor, așa cum s-a întâmplat cu SARS și cu ebola. Deși mulți din acești agresori exotici patogeni primesc foarte multă atenție din partea mass-media, cele mai multe vieți se pierd din cauza unei infecții mult mai comune. Spre exemplu, infecțiile respiratorii precum gripa și pneumonia conduc la pierderea a aproape 57.000 de vieți în fiecare an, în USA.
Nu trebuie să uiți că nu este necesar să intri neapărat în contact cu o persoană bolnavă pentru a te infesta. Există infecții lente care pot stagna în interiorul tău, așteptând doar un prilej în care sistemul tău imunitar să se simtă slăbit pentru a deveni activ. De aceea, nu este suficient să te speli pe mâini, trebuie să îți păstrezi un sistem imunitar sănătos.




Cum îi poți proteja pe ceilalți oameni?

Atunci când ești bolnav, este important să adopți o etichetă respiratorie corectă tușind sau strănutând în interiorul brațului tău îndoit (în îndoitura cotului) pentru a-i proteja pe ceilalți, asta dacă nu ai o batistă de hârtie pe care să o arunci imediat. Această practică limitează răspândirea stropilor nazali și te ajută să nu îți contaminezi mâinile. 
Clinica Mayo are un slogan pe care merită să îl reții: ”Cele mai nocive zece surse de contagiune sunt degetele noastre”. Atunci când tușești în palmă, tu le transmiți celorlalți boala ori de câte ori atingi butonul unui lift, tastele unui calculator, ale unui telefon, un întrerupător de lumină, o pompă de benzină, mâna altcuiva, o clanță de ușă sau colacul și mânerul unei toalete. În timpul sezonului de gripă, virusul gripei poate fi găsit pe mai bine de 50% din suprafețele cele mai comune ale gospodăriei.

La modul ideal, ar trebui să îți dezinfectezi mâinile după fiecare vizită la baie și ori de câte ori strângi mâna altcuiva, înainte de prepararea hranei și înainte de a-ți atinge ochii, nasul sau gura, după ce ai intrat în contact cu o suprafață publică. Cele mai recene recomandări ale Organizației Mondiale a Sănătății favorizează folosirea gelurilor de dezinfectare pe bază de alcool, nu (doar) spălarea pe mâini de-a lungul zilei. Toate studiile științifice au arătat că produsele care conțin 60 - 80% alcool sunt mai eficiente decât săpunul pentru dezinfectarea mâinilor. Singurele momente când spălarea pe mâini cu apă și săpun e eficientă sunt cele în care ai mâinile murdare sau vizibil contaminate cu diferite fluide corporale. Pentru o decontaminare de rutină (adică în orice altă situație decât cele două amintite anterior) sunt de preferat produsele pe bază de alcool pentru igienizarea mâinilor. Chiar și așa, există microorganisme care pot trece de acest prim obstacol al igienei manuale. De aceea, este recomandabil să îți menții un sistem imunitar care funcționează la apogeu, printr-o dietă și un stil de viață sănătos. 



Nutriția inadecvată

La naștere suntem dotați cu un sistem imunitar aproape perfect, care ne protejează de multe lucruri. Pe măsură ce timpul trece, sistemul imunitar slăbește. 
Întrebarea este: slăbirea sistemului imunitar odată cu înaintarea în vârstă se poate datora nutriției inadecvate? Cecetătorii au studiat acest aspect. Ei au împărțit 83 de voluntari cu vârsta cuprinsă între 65 și 85 de ani în două grupe: grupul de control a consumat mai puțin de trei porții de legume și fructe pe zi, iar cel experimental a consumat cel puțin cinci porții pe zi. În continuare, au fost vaccinați cu toții împotriva pneumoniei, practică recomandată tuturor adulților cu vârsta mai mare de 65 de ani. Scopul vaccinării este să stimuleze sistemul imunitar să producă anticorpi împotriva unui agent patogen specific al pneumoniei, care să fie pregătiți  pentru o eventuală expunere a organismului. Prin comparație cu grupul de control, participanții care au consumat cel puțin cinci porții de legume și fructe au avut o reacție cu 82% mai bună a anticorpilor protectori împotriva vaccinului, și asta doar după câteva luni de dietă bazată preponderent pe legume și fructe. Atât de mare este puterea alimentației asupra funcției imune!

Anumite fructe și legume au un rol cu totul excepțional în dinamizarea funcției imune. 
Cele mai puternice efecte le au: varza (mai ales varza kale - o varietate de varză creață care nu formează căpățână), broccoli, fructele de pădure, ciupercile și usturoiul.

Varza kale nu este numai unul dintre cele mai dense alimente în substanțe nutritive de pe planetă, ci și un aliment cu rezultatele cele mai bune anti-infecție. Ea este chiar mai benefică fiartă decât crudă.
De bună seamă, și alte plante contribuie la stimularea mecanismului de apărare al corpului împotriva invadatorilor toxici. Spre exemplu, cercetătorii din Japonia au descoperit că fitonutrienții din anumite alimente precum fructele, legumele, frunzele de ceai și leguminoasele boabe pot bloca in vitro efectele dioxinelor. Două mere pe zi sau o lingură de ceapă roșie tocată sunt suficiente pentru a reduce intoxicarea cu dioxine la jumătate. Singura problemă e că efectul acestor fitonutrienți nu durează decât câteva ore, ceea ce înseamnă că trebuie să continui să consumi alimente sănătoase la fiecare masă, dacă dorești să îți menții un sistem eficient de apărare împotriva agenților patogeni și a altor substanțe poluante.

Capacitatea de blocare a toxinelor nu este limitată însă numai la plante. Există și un produs de origine animală despre care s-a dovedit că are potențialul de a bloca efectele cauzatoare de cancer al dioxinelor: urina de cămilă.

Dintre fructele de pădure, campioane s-au dovedit a fi afinele, care pot spori (chiar dubla) numărul celulelor ucigașe. Ce-ar fi să le mâncăm frecvent înainte de apariția unei tumori? Dar dacă afinele sporesc numărul celulelor ucigașe (cele care combat celulele canceroase), iată că există un condiment care le face mult mai eficiente: cardamomul.
În baza acestor teorii se poate concluziona, cel puțin teoretic, că afinele peste care s-a presărat cardamom sporesc numărul celulelor ucigașe naturale din organism și le dinamizează acestora activitatea de combatere a tumorilor.


Probioticele și prebioticele

Un alt rol important în organism îl au probioticele, mai ales în prevenirea răcelilor. Studiile au demonstrat că oamenii care iau probiotice răcesc într-adevăr mai rar iar simptomele bolii sunt mai reduse în cazul lor.
Dovezile acumulate până la ora actuală sugerează că probioticele pot reduce riscul de a face o infecție a aparatului respirator superior, dar sunt totuși insuficiente pentru a le recomanda oamenilor să ia probiotice sub formă de pastile în mod necontrolat. Dacă nu ai suferit de o perturbare majoră a florei intestinale din cauza unei cure cu antibiotice sau a unei infecții intestinale, cel mai bine ar fi să te focalizezi asupra bacteriilor benefice deja existente în intestinele tale. 

Ce crezi că preferă flora ta? Fibre și un anumit tip de amidon concentrat în leguminoasele boabe. Aceste substanțe sunt numite pre-biotice. Probioticele sunt chiar bacteriile benefice, în timp ce prebioticele sunt ceea ce consumă bacteriile. Prin urmare, cea mai sigură modalitate de a-ți menține bacteriile benefice fericite și sătule constă în a consuma cât mai multe alimente integrale de origine vegetală. Atunci când mănânci fructe și legume crude, tu obții simultan probiotice și prebiotice. 

Prin urmare, consumul zilnic de fructe și legume proaspete îți poate oferi cele mai bune variante de probiotice și prebiotice. 



Stimularea sistemului imunitar cu ajutorul exercițiilor fizice

Exercițiile fizice pot preveni declinul sistemului imunitar legat de vârstă. După toate aparențele, exercițiile fizice pot îmbunătăți de până la cinci ori capacitate sistemului imunitar de a combate o infecție. Dar, în timp ce activitatea fizică regulată îmbunătățește funcția imună și reduce riscul de infecție respiratorie, efortul susținut și intens poate avea exact efectul opus. Atunci când treci de la inactivitate la activitate, riscul de infecție scade, dar după un anumit prag, supra-antrenamentul și stresul excesiv amplifică riscul de infecție prin deteriorarea funcției imune. De aceea, în săptămânile de după un maraton, alergătorii pe distanțe foarte lungi raportează o amplificare de 2 - 6 ori a infecțiilor aparatului respirator superior iar fotbaliștii de elită suferă, încă de a doua zi de la începerea unei competiții, de o scădere a IgA, asociată cu infecțiile aparatului respirator superior în timpul antrenamentelor. Chiar dacă nu intri în contact cu cineva, infecțiile respiratorii se pot declanșa atunci când funcția ta imună scade datorită reactivării unor viruși existenți în organism în stare latentă, cum ar fi de pildă virusul Epstein-Barr. 
Ce e de făcut?
Din fericire, există anumite alimente care îți pot menține activ sistemul imunitar, ținând microorganismele la distanță.
Pe locul întâi se situează chlorella, o algă unicelulară de apă dulce, comercializată de regulă sub formă de pulbere sau comprimată în tablete.  Mamele cărora li se administrează chlorella prezintă o concentrație sporită de IgA în laptele matern. Deși suplimentele cu chlorella nu au avut întotdeauna un efect evident, există dovezi că alga integrală face acest lucru. Totuși, a existat un caz în care chlorella a avut efecte nedorite, declanșând unei femei fenomene psihotice, dar nu s-a putut stabili dacă din cauza chlorellei s-a întâmplat acest lucru sau a altor impurități adiacente din produsul respectiv. De aceea, piața suplimentelor nutritive nefiind reglementată complet, trebuie să te ferești să iei de oriunde suplimente nutritive. Caută firme de renume care sunt cunoscute pentru produsele lor de calitate și care și-au dovedit efectul. Unele dintre acstea sunt Nature's Way și Solaray, ambele fiind comercializate la noi de Secom (vezi site-ul Secom.ro).

O altă opțiune pentru sportivii care doresc să își mențină funcția imună activă este drojdia nutrițională. Drojdia de bere este amară, dar cea nutrițională are un gust plăcut, care amintește de brânză.
Un studiu a arătat că la două ore după un antrenament intens de ciclism, numărul monocitelor (un alt tip de celule albe ale sistemului imunitar) din sângele sportivilor scade. Cei care au primit însă o linguriță de drojdie nutrițională înainte de antrenament au avut la sfârșitul acestuia un nivel chiar mai ridicat al monocitelor decât la început.

Cercetătorii au făcut un studiu de caz în timpul maratonului de la Carlsbad din California. Ce au constatat?
Alergătorii care au primit echivalentul zilnic al unei linguri de drojdie nutrițională în cele patru săptămâni de după cursă au avut o incidență a infecțiilor aparatului respirator superior cu 50% mai mică prin comparație cu cei care au primit placebo. Remarcabil este și faptul că alergătorii care au consumat drojdia au declarat că se simt mai bine. Sportivii de elită experimentează de regulă o stare de spirit din ce în ce mai proastă înainte și după maraton, dar acest studiu a arătat că puțină drojdie nutrițională poate îmbunătăți o gamă largă de stări emoționale, reducând starea de tensiune, oboseală, confuzie și mânie, dar amplificând ”vigoarea” percepută. 



Stimularea imunității cu ajutorul ciupercilor

Se întâmplă cumva să suferi de alergii legate de anotimp? Îți curge nasul, te mănâncă ochii, strănuți? Deși aceste alergii sunt inconfortabile, întrucât sistemul tău imunitar atacă tot ce vede în fața ochilor, această stare de hierpactivitate poate avea totuși efecte benefice pentru starea de sănătate în ansamblul ei.
Oamenii care suferă de alergii au un risc redus de anumite tipuri de cancere. Deși sistemul lor imunitar exagerează, luptând cu diferiți agenți inofensivi precum polenul sau praful, această vigilență continuă poate anihila inclusiv tumorile care încearcă să crească în interior. La modul ideal, ar trebui să stimulăm acea parte a sistemului imunitar care combate infecțiile, neutralizând în schimb acea parte care conduce la inflamații cronice (la toate simptomele supărătoare ale alergiilor). Ciupercile fac exact acest lucru!

Așa cum algele pot fi considerate niște plante unicelulare, drojdiile pot fi considerate ciuperci unicelulare. Mii de ciuperci comestibile cresc în mod natural, comerțul anual cu ciuperci ridicându-se la milioane de tone la nivel global. 

Cercetătorii din Australia au împărțit un număr de subiecți în două grupuri. Unii au continuat să aibă o dietă normală, în timp ce ceilalți au adăugat la dieta lor normală o cană de ciuperci albe (de tip champignon) pe zi. După doar o săptămână, cei care au consumat ciuperci au prezentat o creștere cu 50% a IgA din saliva lor. Nivelul acestor anticorpi  a rămas ridicat circa o săptămână după renunțarea la ciuperci.

Mai mult de atât, studiile in vitro au arătat că, mai multe tipuri de ciuperci (inclusiv champignon) reduc reacția inflamatoare, stimulând funcția imună și cea anti-cancer fără a agrava în vreun fel bolile inflamatorii. De asemenea, primul studiu clinic aleatoriu în dublu orb și cu controlul placeboului de acest fel, publicat în anul 2014, a confirmat efectul antialergic al ciupercilor asupra copiilor cu un istoric al infecțiilor recurente ale aparatului respirator superior.

Prin urmare, dacă dorești să te bucuri de acest beneficiu oferit de ciuperci, propune-ți să le integrezi permanent în dieta ta. Dar ai grijă și nu mânca niciodată ciuperci crude!

Dacă ești la începutul carierei de gospodină și nu știi cum să le prepari sau dacă te-ai plictisit de rețetele tale, îți pot recomanda câteva rețete de-ale mele:

CIUPERCI CU PRAZ LA CUPTOR

CIUPERCI CU USTUROI

CIUPERCI PANE CU GARNITURA DE CUȘCUȘ

CIUPERCI UMPLUTE CU BRÂNZĂ ȘI GARNITURĂ DE CUȘCUȘ

FRIPTURA DE PLEUROTUS


GULAȘ DIN CIUPERCI PLEUROTUS

MÂNCARE DE CIUPERCI CU OREZ DE POST

MÂNCARE DE CIUPERCI PLEUROTUS (CIULAMA)

TAGLIATELLE CU CIUPERCI ȘI SMÂNTÂNĂ

TOCĂNIȚĂ DE CIUPERCI CU ROȘII ȘI CAPERE ȘI GARNITURĂ DE MĂMĂLIGĂ

ZACUSCĂ CU CIUPERCI PLEUROTUS

ZACUSCĂ MIXTĂ (inclusiv cu ciuperci)

CIUPERCI MARINATE CU CEAPĂ


Pont: Dacă ai cumpărat ciuperci de la o persoană particulară sau le-ai cules singur din pădure, iată cum poți verifica dacă sunt otrăvitoare: pui câteva frunze întregi de pătrunjel în mâncare și, dacă acestea se înnegresc, atunci aruncă-le cât mai degrabă!




Coolwater🔵




Max's concept.



© Copyright 2018 MAX'S CONCEPT

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu