Selectati limba dorita

CUM NE PUTEM FOLOSI DE BIOREZONANŢA SI RADIONICA PENTRU A DOBÂNDI ARMONIA SI SANATATEA DEPLINA


Cu un secol în urmă, pentru a pune un diagnostic corect, un doctor avea nevoie de cunoştinţele acumulate în decursul a mii de ani de experienţe şi observaţii medicale. Astăzi sunt necesare fonduri imense alocate pentru cercetare şi analize medicale. Dar ce îl ajută pe doctor să pună un diagnostic corect? Răspunsul e că, pe lângă rezultatele tuturor buletinelor de analize medicale, el are nevoie de un simţ, inexplicabil încă, numit intuiţie.

Medicina modernă a făcut pași uriași în ceea ce privește metodele de diagnostic; avem la dispozitie ecograful, tomograful, RMN-ul, etc. Medicina complementară a scos şi ea pe piaţă aparate de evaluare noninvazive, bazate pe principiul biorezonanței magnetice, care substituie şi acest simţ al intuiţiei prin legătura care o străbate dintre organism şi subconştientul persoanei.

Biorezonanţa este o tehnică de evaluare şi tratament a fiinţei umane, bazată pe o tehnologie care detectează şi citeşte oscilaţiile electromagnetice ultrafine, produse de fiecare moleculă, celulă, organ, glandă sau sistem al organismului.

Sistemele de biorezonanţă de ultimă generaţie, concepute în urma a nenumărate studii ştiinţifice ce sunt bazate pe teoriile lui Nikola Tesla cu privire la câmpul cuantic şi energia ce ne compune, analizează fiinţa umană ca UN TOT, găsind cauzele profunde, de multe ori ascunse, ale dezechilibrelor şi ale bolilor existente sau aflate în stare potenţială, făcând şi unele recomandări de ordin general cu privire la modul de viaţă şi remediile potrivite pentru revenirea organismului la starea de armonie şi sănătate.

Notă:

Cele mai bune şi accesibile, ca preţ, aparate de acest gen sunt produse în China şi sunt pe deplin funcţionale şi de încredere, pentru că în fond aceste teorii ale medicinei complementare şi holistice au la bază mai degrabă medicina chineză decât cea occidentală, clasică.

Puteţi să vedeţi aceste aparate precum şi detalii despre ele aici (click pe rândul de mai jos):
http://www.nonlinearsystem.com/products.html

Cele care au apărut şi se folosesc deja şi în România sunt: "Quantum resonance magnetic body analyzer" şi "3D-NLS PLUS", care pot fi folosite de oricine,chiar şi fără pregătire medicală, dar au apărut şi altele mai performante decât acestea, indicate doar cadrelor medicale, fiind strict profesionale (cum ar fi BIOPLASMA NLS, care are o acurateţe de 95% - puteţi vedea mai multe detalii aici:

http://www.nonlinearsystem.com/Bioplasm-NLS-Health-Tomography-Scanner.html

Teoria care explică pe deplin modul de funcţionare ar suna cam aşa: 

Undele radiante se mişcă în spaţiu, ducând cu ele un flux uriaş de energie şi informaţie. Totul în Univers şi pe Pământ există într-un spaţiu energo-informaţional. Cercetătorii ruşi, germani şi americani, au demonstrat că organismele vii produc semnale electro-magnetice începând de la nivel celular, cu un spectru foarte larg. Aceste semnale dirijează toate procesele biochimice din organism şi sunt responsabile de generarea vieţii şi sfârşitul ei. Începutul oricărei boli se află la nivel funcţional, al schimburilor de informaţie electrică şi electromagnetică, care se produc într-o anumită gamă de frecvenţe. În prezent, pe plan mondial, terapia biofizică prin rezonanţă magnetică este considerată metoda cea mai promiţătoare de îmbunătăţire a capacităţilor de autovindecare ale organismului.

Încă din 1973, Dr. Fritz-Albert Popp a demonstrat emisia de biofotoni de către celulele vii. El a construit un dispozitiv care măsoară energia electromagnetică radiată de celulele corpului. Astfel a putut să demonstreze că fiecare celulă a corpului procesează frecvenţe rezonante şi reemite unde electromagnetice. Undele traversează spaţiul cu viteza luminii, iar comunicarea dintre celule se face pe mai multe frecvenţe. Fizica cuantică a demonstrat că tot ce este materie vibrează cu o frecvenţă unică, rezultată din încărcarea electrică la nivel atomic. În consecinţă, toate celulele şi ţesuturile sănătoase, toxinele, microbii, virusurile, precum şi medicamentele şi remediile, produc oscilaţii electromagnetice proprii, caracteristice, ca un fel de semnătură electronică. Acest fapt a fost verificat cu ajutorul spectroscopiei, care poate identifica substanţele după câmpul energetic pe care îl produc. 

Biologia celulară a demonstrat că orice celulă are două tipuri de receptori la nivelul membranei celulare: un tip care detectează substanţele şi modificările chimice şi alt tip care detectează semnalele electromagnetice. Experimentele au arătat că receptorii electromagnetici au o sensibilitate de sute de ori mai mare faţă de cei chimici. Acest fapt explică efectul remediilor homeopatice în diluţii mari. 

Dr. Fritz-Albert Popp a arătat şi faptul că ADN-ul este o mare magazie de biofotoni. Menţionăm aici că Dr. Fritz-Albert Popp a colaborat în ultimii ani cu cercetătorii români Traian Stănciulescu şi Daniela Manu, aceştia creând fundamentul ştiinţific al biofotonicii.

Biochimistul Lehninger susţine că organismul îşi direcţionează reacţiile chimice prin vibraţii electromagnetice (biofotoni), şi că nicio reacţie chimică nu poate avea loc dacă un electron nu e activat de un foton cu o anumită lungime de undă şi o anumită energieDr. Cyrill W. Smith, dr. R. Sv. Choy şi dr. J.A. Monro (Anglia) au dovedit că reacţiile alergice pot fi neutralizate prin vibraţii electromagnetice de o anumită frecvenţă. Practic, vibraţiile unui alergen pot fi absorbite, apoi sunt supuse unei inversii electronice şi retrimise către organism, simptomele alergiei dispărând în câteva minute. 

Componentele atomice ale celulelor vii se află sub influenţa unui câmp electromagnetic oscilant, determinat de cooperarea optimală a multiplilor poli electromagnetici cu componente ale unui spectru elecromagnetic oscilator, ce vin din Univers şi de la planeta Pământ. Funcţionarea organismului are loc în limitele unui câmp electromagnetic oscilant, numit "câmp electromagnetic biologic". Fiecare acţiune externă, impuls sau răspuns al organismului la stimuli, este determinat de variaţii ale frecvenţei de vibraţii ale componentelor celulare, dar aceste variaţii ale frecvenţei trebuie să se întâmple numai într-un interval biologic, aşa-numita "fereastră biologică".

Termenul de "rezonanţă biologică" este înţeles ca procesul în care aceste frecvenţe, ca impact exterior, sunt absorbite la un anumit nivel al organismului de către structurile funcţional-organice, şi că ţesutul corespunzător încetează să se mai conformeze informaţiilor patologice existente şi începe să funcţioneze sub influenţa acestui nou model energo-informaţional din exterior. Pentru a realiza rezonanţa cu diferite organe şi sisteme, au fost dezvoltate o mulţime de programe computerizate. Acestea se folosesc de harta punctelor şi zonelor reflexogene, măsurând frecvenţa şi amplitudinea oscilaţiilor emise şi, în funcţie de anumiţi parametri standard estimaţi, determină starea celulelor din organele corpului corespondente acelor zone.



Altele măsoară undele emise de anumite zone din creier corespunzătoare celulelor din fiecare organ în parte.

Prezenţa fenomenelor de biorezonanţă în sistemele biologice este cauzată de următorii factori:

  • Caracteristicile oscilaţiilor (coincidenţa spectrului oscilaţiilor creşte posibilitatea apariţiei fenomenului de biorezonanţă).
  • Frecvenţa (pentru ca efectul să apară, frecvenţa oscilaţiilor aplicate trebuie să corespundă cu frecvenţa însăşi a sistemului).
  • Amplitudinea (cu cât amplitudinea este mai mare, cu atât mai mult creşte posibilitatea răspunsului rezonant).
Cercetătorii americani (Rife, Clark, Statford, ş.a.) au evidenţiat că frecvenţele de rezonanţă pot varia de la 0.1 Hz la milioane de Hz.

Toate organismele vii au tendinţa de acumulare de informaţii patologice, de aceea este întotdeauna necesar să fie distruse numai acele oscilaţii care există la un anumit moment şi sunt influenţabile. Întrucât informaţiile sunt acumulabile într-un mod constant, vor apărea din nou alte informaţii patologice. În consecinţă, dacă o boală se află în stadiul acut, sunt necesare 3-5 şedinţe de terapie vibraţională, iar dacă boala este cronică, sunt necesare 7-21 şedinţe.

Spre deosebire de tratamentul cu impulsuri electrice, metoda de tratament cu frecvenţe terapeutice are mai multe avantaje: pacientul nu are nicio senzaţie neplăcută şi supradozarea tratamentului este imposibilă.

Medicina bioinformaţională sau vibraţională, cum o numeşte dr. Richard Gerber, poate determina cauza îmbolnăvirilor, surprinzând boala în stadiul nemanifest şi astfel să încerce o influenţare terapeutică prin care să se realizeze armonia, boala nemaiajungând să se manifeste.

Undele radiante se deplasează în spaţiu, transportând cantităţi mari de energie şi informaţie. Tot ce există pe Pământ şi în Univers, există sub formă de câmp energoinformaţional. Undele energetice de o anumită frecvenţă şi amplitudine ale organismelor vii conţin informaţii referitoare la sursă, adică ele reprezintă totalitatea radiaţiilor sistemelor şi organelor. Când omul se îmbolnăveşte, sau dacă un organ al său începe să lucreze disproporţionat, atunci apar surse de informaţii noi, patologice, care depăşesc frecvenţele aflate în intervalul biologic. Dacă organismul nu se poate echilibra prin propria sa putere (reducând frecvenţele patologice la un nivel minim), boala va progresa, materializându-se tot mai mult în plan fizic.

Aparatele de biorezonanţă primesc informaţia de la pacient şi separă semnalele biologice normale de cele patologice, prelucrând informaţia energetică, pe care o retransmit apoi pacientului, ceea ce contribuie la reglarea funcţiei perturbate. Organismele vii, ca sisteme deschise, cibernetice, adaptative şi informaţionale, comunică şi se autoreglează prin fenomene biochimice, unele dintre acestea binecunoscute, dar şi prin fenomene electromagnetice, tranziente (descărcări rapide, variabile, impulsuri).

Primul aparat de biorezonanţă a fost creat în 1977 de către dr. Franz Morell şi Erich Rasche şi se numea MORA. Apoi în USA au fost create: OXCI (de către prof. William Nelson), Core Inergetix (de către fizicianul Kiran Schmidt); în Rusia au fost create Oberon, Introspect şi Metatron (de către S. P. Nesterov, V.I. Nesterov şi Y.S. But); în Germania au fost create BICOM şi Rayocomp PS 1000 Polar (de către Paul Schmidt).

Foarte important în utilizarea sistemelor de biorezonanţă este utilizatorul (medic, psiholog, terapeut, ş.a.) care intervine în relaţia client-aparat prin mentalul său (mai bine-zis prin câmpul său). Datorită acestui fapt, putem vorbi aici şi de radionică

Radionica este chiar "ştiinţa rezonanţei", ea luând în considerare două din cele trei legi fundamentale ale Universului: 

  • legea unităţii (sau a unimii) - totul este interconectat,
  • legea rezonanţei sau a atracţiei - există interconexiune şi rezonanţă între client, aparat şi utilizator (practician).
Radionica înseamnă nu doar a vedea legăturile dintre lucruri şi fenomene, ci ea oferă modalitatea practică de a crea legături (de a pune în rezonanţă) oricare două lucruri sau fenomene. Rezonanţa este de fapt fenomenul de suprapunere a frecvenţelor a două sisteme şi este punctuală. Le rezonanţă apare un salt, un punct de nedeterminare. În afara rezonanţei, lucrurile sunt finite şi măsurabile, la rezonanţă apare însă infinitul!

Radionica nu este o ştiinţă nouă. Încă din anitchitate au fost construite dispozitive radionice cum ar fi: piramide, temple, etc., unele dintre ele menite să producă efecte la nivelul întregii planete.



 Suportul de manifestare al fenomenelor radionice îl constituie undele longitudinale sau scalare. Nikola Tesla a emis acum 100 de ani o teorie care presupunea existenţa acestor unde ce oscilează în lungul direcţiei de propagare şi nu perpendicular, aşa cum ştim cu toţii. Aceste unde scalare au o distribuţie uniformă în spaţiu, deci practic nu se atenuează, se pot propaga prin orice fel de substanţă, la orice distanţă şi pot atinge viteze mai mari decât viteza luminii. Aceste unde sunt cele care transmit influenţele de la un punct la altul al Universului.

Creierul uman emite unde de această formă, iar mintea se pare că funcţionează pe baza acestor unde scalare. Tocmai din această cauză este important mentalul practicianului care foloseşte dispozitivele de biorezonanţă.

La baza sistemelor de biorezonanţă stă conceptul de DLE=Dynamic Labil Equilibrum (Echilibru Dinamic Labil), care spune să sănătatea este o stare de echilibru dinamic sau armonie. Deoarece viaţa este energie, iar energia este în continuă mişcare şi transformare, starea de sănătate nu poate fi în echilibru static, pentru că asta ar însemna stagnare şi moarte. În concluzie, conceptul DLE evidenţiază faptul că sănătatea este de fapt ARMONIE. 

Un aparat de biorezonanţă magnetică este un complex hardware şi software care, conectat la un computer, poate analiza şi apoi armoniza un client/pacient din punct de vedere holistic. Analiza şi armonizarea poate fi făcută pentru persoanele de toate vârstele, dar şi pentru diferite preparate alimentare, cosmetice sau medicamentoase pe care urmează să le întrebuinţăm, măsurându-le vibraţia şi nivelul de rezonanţă cu organismul clientului/pacientului.
Sistemul are nevoie de datele clientului (sex, vârstă, înălţime, greutate, antecedente medicale, simptome acuzate) şi de holograma energetică pe care o crează după măsurarea vibraţiilor corpului pe principiul rezonanţei. Această hologramă sau matrice va fi apoi comparată cu matricile existente în baza de date a softului aparatului (are câteva sute de mii memorate drept etalon), evindenţiind abaterile de la valorile standard, iar apoi scoate cele mai interesante remedii şi sfaturi pentru ameliorarea şi redobândirea armoniei şi sănătăţii.

Aparatul 3D-NLS are o bază de date cu remedii homeopate, diluţii, aromoterapie, cristale, plante medicinale, suplimente nutritive, etc. pentru a fi evaluate şi a stabili nivelul de rezonanţă cu vibraţia clientului. În plus, există opţiunea de a mai adăuga şi altele pentru a fi evaluate, cum ar fi chakrele, indicatori ai corpului emoţional (culori, relaţii, parfumuri, mirosuri, etc.) Sistemul va evalua nivelul de compatibilitate bio-energo-informaţională a clientului cu fiecare indicator introdus. Acest lucru se explică prin faptul că fiecare substanţă, produs sau o altă entitate are propria vibraţie, propriul câmp energo-informaţional, care este comparat cu câmpul clientului. De asemenea, putem face comparaţia şi la nivelul unui organ, pentru a vedea dacă un remediu este compatibil energo-informaţional şi poate fi administrat. Aceste lucruri sunt dinamice în timp, de aceea clientul va fi reevaluat de câte ori revine.

Avantajele utilizării aparatului de biorezonanţă magnetică sunt:

  • analiza rapidă pe cele patru câmpuri: informaţional (cauzal), energetic, fizic şi spiritual,
  • acurateţe mare, până la 95% la ultimele generaţii,
  • personalizarea terapiei, a suplimentelor şi a remediilor,
  • evidenţierea cauzelor profunde, inclusiv spirituale şi emoţionale, ale dezechilibrelor şi bolilor,
  • extragerea unor rapoarte printabile sau în format electronic, ce pot fi transmise prin e-mail,
  • obţinerea unui remediu informaţional: apă bio-informată, suplimente nutritive bio-informate, etc., în funcţie de vibraţiile clientului la momentul testării
  • implicarea clientului în procesul de conştientizare a cauzelor profunde ale dezechilibrelor, cu şanse mari de a se produce schimbarea acestuia,
  • oferă şi alte posibilităţi de terapie, cum ar fi terapia cu fractali, terapia cu frecvenţe şi sunete într-o gamă foarte largă (0-12 MHz), terapia prin culoare, sugestoterapia personalizată, terapia magnetică, terapia cu vibraţii pe punctele de acupunctură, terapia cu lumină polarizată, ozonoterapia, etc., pentru unele dintre ele fiind necesară utilizarea separată a altor dispozitive faţă de dispozitivul de bază.
Şedinţa de evaluare cu aparatul de biorezonanţă magnetică Quantum Touch, care măsoară palma cu un senzor, durează un minut, extrăgând un număr de 32-45 de rapoarte de bază (numărul lor e în funcţie de tipul aparatului, de sexul şi  vârsta pacientului), precum şi un raport general sumar cu principalele anomalii depistate:






Exemplu de raport : "Funcţia 01 - cerebrovasculare şi cardiovasculare", aşa cum o scoate softul aparatului QT

Rezultatele testarii actuale
Aspectul testatValori normaleValoarea actuală măsuratăRezultatul testului
Vâscozitatea sângelui48,264 - 65,37154,247Normal (-)
Cristale de colesterol56,749 - 67,52259,913Normal (-)
Grăsimi în sânge0,481 - 1,0431,164Usor Anormal (+)
Rezistenţa vasculară0,327 - 0,9371,326Usor Anormal (+)
Elasticitatea vasculară1,672 - 1,9781,751Normal (-)
Cererea de sânge la nivelul inimii0,192 - 0,4120,218Normal (-)
Volumul de perfuzie al miocardului4,832 - 5,1474,892Normal (-)
Consumul de oxigen al miocardului3,321 - 4,2445,025Usor Anormal (+)
Volumul la bătaia inimii1,338 - 1,6721,509Normal (-)
Impedanţa ventriculului stâng0,669 - 1,5441,844Usor Anormal (+)
Functia de pompa a ventriculului stâng1,554 - 1,9881,97Normal (-)
Elasticitatea arterei coronare1,553 - 2,1872,041Normal (-)
Presiunea de perfuzie a coronarelor11,719 - 18,41811,692Moderat Anormal (++)
Elastictatea vaselor de sânge cerebrale0,708 - 1,9420,935Normal (-)
Starea de alimentare a creierului6,138 - 21,39619,348Normal (-)
Standard de referinţă:- Normal    + Usor Anormal    ++ Moderat Anormal    +++ Sever Anormal
Vâscozitatea sângelui:48,264-65,371(-)65,371-69,645(+)
69,645-73,673(++)>73,673(+++)
Cristale de colesterol:56,749-67,522(-)67,522-69,447(+)
69,447-74,927(++)>74,927 (+++)
Grăsimi în sânge:0,481-1,043(-)1,043-1,669(+)
1,669-1,892(++)>1,892(+++)
Rezistenţa vasculară:0,327-0,937(-)0,937-1,543(+)
1,543-1,857(++)>1,857(+++)
Elasticitatea vasculară:1,672-1,978(-)1,672-1,511(+)
1,511-1,047(++)<1,047(+++)
Cererea de sânge la nivelul inimii:0,192-0,412(-)0,412-0,571(+)
0,571-0,716(++)>0,716(+++)
Volumul de perfuzie al miocardului:4,832-5,147(-)4,177-4,832(+)
4,029-4,177(++)<4,029(+++)
Consumul de oxigen al miocardului:3,321-4,244(-)4,244-5,847(+)
5,847-6,472(++)>6,472(+++)
Volumul la bătaia inimii:1,338-1,672(-)0,647-1,338(+)
0,139-0,647(++)<0,139(+++)
Impedanţa ventriculului stâng:0,669-1,544(-)1,544-2,037(+)
2,037-2,417(++)>2,417(+++)
Functia de pompa a ventriculului stâng:1,554-1,988(-)1,076-1,554(+)
0,597-1,076(++)<0,597(+++)
Elasticitatea arterei coronare:1,553-2,187(-)1,182-1,553(+)
0,983-1,182(++)<0,983(+++)
Presiunea de perfuzie a coronarelor:<8,481(+++)8,481-11,719(++)
18,418-21,274(++)>21,274(+++)
Elastictatea vaselor de sânge cerebrale:0,708-1,942(-)0,431-0,708(+)
0,109-0,431(++)<0,109(+++)
Starea de alimentare a creierului:6,138-21,396(-)3,219-6,138(+)
1,214-3,219(++)<1,214(+++)
Descrierea Parametrilor
Vâscozitatea sângelui(N):Acest indicator de baza al hemoreologiei se referă la fricţiunea interna dintre celulele sanguine.
Stadiul de hipervâscozitate: se refera la vâscozitatea mărită a sângelui, ceea ce afectează fluxul sanguin. Persoanele cu tensiunea mare si cu vâscozitatea sângelui mărita sunt susceptibile de a avea accidente cerebrovasculare; pacienţii cu probleme coronariene si cu vâscozitatea sângelui marita sunt susceptibile să faca infarct miocardic si alte probleme din aceeasi categorie.
Fluxul sanguin in interiorul vaselor este similar unei curgeri laminare care este o curgere stratificata. Viteza de curgere este mai mica pe lânga pereti si mai mare in mijlocul vasului. Astfel, cu cât rata de forfecare este mai mare cu atât panta va fi mai mare, cu cât tensiunea de forfecare este mai mare cu atat viteza de curgere va fi mai mare si N va fi mai mic. Cu cât rata de forfecare este mai mica cu atât panta este mai mica, cu cât tensiunea de forfecare este mai mică cu atât viteza de curgere este mai mica si N va fi mai mare.
Cristale de colesterol:
(1) Cresterea colesterolului în sânge este intâlnita atunci când avem de a face cu o hipercolesterolemie primara, sau cu apariţia aterosclerozei, sau în cazul durerilor în piept date de stagnarea sângelui, când avem dureri in piept din cauza congestiei flegmonoase etc.
(2) Scaderea este întâlnită atunci când avem o imunitate precară, malnutritie, insuficienţa cardiacă, dureri in piept date de deficit de Qi, sau deficit al componentei Yin, dureri de piept date de deficiente ale componentei Yang a energiei Qi etc.
Grăsimi în sânge:Valorile anormale ale grasimilor in sânge sunt impartite in doua, una de tip primar si una de tip secundar.
1. Hiperlipoproteinemia primara: se referă la acea hiperlipoproteinemie cauzata de factori de origine neclară datorate mediului înconjurator si a obiceiurilor alimentare (cum ar fi dietele, nutritia, medicamentele etc.) si a mutatiilor.
2. Hiperlipoproteinemia secundara: se refera la acea hiperlipoproteinemie determinata de medicamente sau boli sistemice cum ar fi diabetul, hipotiroidia, sindromul nefrotic, insuficienta renala cronica si acuta si altele.
(1) Cresterea este intâlnita când avem de a face cu hiperlipidemie idiopatica, ateroscleroza, dureri pectorale date de stagnarea sângelui etc.
(2) Reducerea apare atunci cand avem de a face cu o scadere a imunitatii, dureri pectorale date de deficiente Qi si Yin, etc.
(3) Declinul este întâlnit atunci când avem de a face si cu un declin al oxigenarii arteriale cerebrale si/ sau in contextul instalarii ischemiei cerebrovasculare medii.
Rezistenţa vasculară:
Cresterea rezistentei este direct proportionala cu lungimea vaselor de sânge si invers proportionala cu grosimea vaselor de sânge. Cresterea rezistentei vasculare este intâlnita atunci când avem de a face cu tensiuni sistolice si diastolice usor crescute, insomnie corelata cu deficiente ale inimii si ale splinei, insomnii provocate de hipervascozitatea secretiei bronsice etc.
Declinul apare atunci când avem de a face cu un declin al tensiunii sistolice si diastolice, hipotesiune uşoară, deficit de Yin si Huo, insomnia provocată de exuberanţa etc.
Elasticitatea vasculară:se referă la rata de expansiune a elasticitatii vasculare in timpul ejectiei sistolice.
Factori de influenţă: (1) Marimea volumului la bătaie. Cu cât este mai mare volumul la bătaie cu atât este mai mare fractia de ejectie. (2) Viteza de ejectie. Cu cât este mai mare viteza de ejectie cu atât fracţia de ejectie este mai mica. (3) Elasticitatea vasculară slabă.
Dacă volumul la bătaie nu este mic, viteza de ejectie nu este mare si fractia de ejectie este de asemenea mica, deci avem posibilitatea ca vasele de sânge să se fi intărit. Posibilitatea nu trebuie data de un singur parametru. Creşterea elasticitatii vasculare este intalnita când avem de a face si cu o tensiune sistolică usor crescută, o tensiune diastolică uşor scăzută, un puls uşor crescut şi o uşoară creştere a tensiunii. Scăderea este întâlnită in cazuri uşoare de ateroscleroza, boli coronariene, dureri pectorale date de stagnarea sângelui, dureri pectorale Yang Qi etc.
Cererea de sânge la nivelul inimii:nevoia de sânge per minut a arterelor coronariene.
Volumul de perfuzie al miocardului:Necesarul de sânge pe minut provenit din arterele coronare, pentru perfuzia miocardului.
Consumul de oxigen al miocardului:consumul de oxigen per minut al inimii dat in mililitri.
Factori de influenţă: trei aspecte
(1) Ritmul cardiac: daca ritmul cardiac este rapid atunci si oxigenarea inimii este mare.
(2) Contractilitatea miocardica: daca avem o contractilitate miocardica buna atunci si oxigenarea la nivelul inimii este buna.
(3) Durata contractiei miocardice: cu cât durata cotracţiei este mai mare cu atât oxigenarea este mai bună.
Astfel cel mai bine este să avem un consum scazut de oxigen şi un lucru mecanic al inimii optim.
Volumul la bătaia inimii:volumul de sânge pompat dinspre inima la fiecare bataie.
Factori de influenţă: 5 aspecte
(1) Volumul efectiv de sânge care se afla in circulatie (BV): atunci când acest volum este insuficient , volumul de sânge recirculat este mic si volumul sistolic este mic.
(2) Slăbirea contractilitatii miocardice: daca avem o contractilitate miocardica scazuta si presiune este scazuta, atunci si volumul de sânge pompat este mai mic.
(3) Gradul de umplere al ventriculului: În ceea ce priveste elasticitatea miocardica, cu cât gradul de umplere al ventriculului este mai mare cu atât contractura sa este mai puternica si volumul la bătaie este mai mare. Capacitatea inimii este de aproximativ 173 ml, dar nu tot sângele este pompat. Volumul de sânge din ventricolul stâng este de 60%-70% din capacitatea totală, adică aproximativ 125 ml. În cazul populaţiei chineze o medie a volumului sistolic este de 80-90 ml iar la populaţia vestică media este cuprinsă în intervalul 70-90 ml.
(4) Mărimea rezistenţei vasculare periferice (PR). Dacă aceasta este mare, atunci volumul la bătaie scade; daca aceasta este mică atunci volumul la bătaie creşte.
(5) Mişcarea peretelui ventricular.
Atunci când ventricolul este contractat, muşchiul cardiac este intr-o mişcare coordonata. Dacă avem contracţii miocardice necoordonate, volumul la bătaie este redus. Spre exemplu unele persoane cu risc de infarct miocardic prezintă o contractilitate miocardică inconsistentă si volumul la bătaie este scăzut. Totusi în aceste circumstanţe, mişcarea pereţilor ventriculari nu poate fi anormală.
Impedanţa ventriculului stâng:reflectă starea de rezistenţă a canalului de ejectie a ventriculului.
Factori de influenta:
(1) Leziuni ale canalului de ejectie. Stenoza aortica şi alte conditii pot da o impedanţa crescută a ventricolului stâng.
(2) Canalul de ejectie nu are nici o leziune, în timp ce fluxul de golire a sângelui aortic este lent, astfel impedanta ventricolului stâng este crescuta.
(3) Rezistenţa vasculară este mare.
Functia de pompa a ventriculului stâng:reflecta puterea efectiva de contractie cu care sângele este ejectat de ventriculul stâng.
În mod normal la populaţia chineză avem cca 1.8 kg. Daca functia de pompă este redusă si contractia nu este eficienta, atunci sunt probleme cu fibrele miocardice. Daca functia de pompă este mare si contractia este eficienta, atunci volumul de sânge ejectat este mare.
Factori de influentă: patru aspecte
(1) Gradul de umplere ventricular: În functie de elasticitate, cu cât gradul de umplere este mai mare, cu atât contractilitatea este mai mare, gradul de umplere ventricular si contractilitatea sunt direct proportionale. Daca expansiunea miocardica este mai mare decât limitele normale atunci contractilitatea este redusa. Astfel, gradul de umplere adecvat este un factor care influenteaza contractilitatea.
(2) Volumul efectiv de sânge circulant (volumul de sange revenit BV): Volumul de sânge revenit la cord este mic, gradul de umplere este insuficient si contractilitatea este mica; volumul de sânge revenit la cord este mare, gradul de umplere este marit si contractilitatea este mare.
(3) Starea functionala a miocardului în sine: în caz de leziune la nivelul miocardului, de exemplu, miocardita. Celulele miocardice sunt deteriorate si elasticitatea miocardica este redusa, astfel contractilitatea este redusa.
(4) Gradul normal de alimentare cu sânge si oxigen a miocardului in sine: Dacă sângele şi aportul de oxigen sunt insuficiente atunci contractilitatea este redusă. Consumul de oxigen miocardic: valoarea pe minut a consumului de oxigen al inimii, exprimat în mililitri.
Elasticitatea arterei coronare:
Sursa de putere a vietii este inima iar sângele hraneste organismul constant sub impulsul ei. Cu toate acestea, ea cere, de asemenea, să fie hranita de sânge. Arterele coronare, adica trei vase de sânge, situate in inima, pot furniza sânge şi oxigen acesteia. Artera coronara este artera speciala pentru furnizarea sângelui la inima. Dacă colesterolul şi alte substanţe sunt acumulate în vasele de sânge, cavitatea vasculara va fi restrânsă sau blocată şi fluxul de sânge va fi subţiat si apoi blocat provocând ischemie cardiaca si o serie de simptome care sunt specifice bolii cardiace coronariene şi anume ateroscleroza coronariană. Boala coronariana este de asemenea numita ca boala cardiaca coronariana aterosclerotica. Rezultatul depunerii excesive de grăsime este ateroscleroza si slabirea elasticitatii. Mortalitatea provocata de bolile cardiovasculare si cerebrovasculare induse de alterarea peretilor vasculari a depăsit jumatate din mortalitatea totală.
Factori de risc care scad elasticitatea arterelor coronare: nivelul crescut de grăsimi in sânge, fumatul, diabetul, obezitatea, hipertensiunea arteriala, lipsa activitatii fizice, suprasolicitarea psihologica, istoricul familial de boli cardiace coronariene, contraceptivele orale etc.
Presiunea de perfuzie a coronarelor:presiunea arterei coronare a inimii in timpul aprovizionari cu sânge este influentata de tensiunea arteriala diastolica si presiunea atriului stâng.
Parte a ischemiei miocardice, aprovizionarea deficitara cu sânge a miocardului si ischemia miocardica pot duce la infarct miocardic.
Elastictatea vaselor de sânge cerebrale:
Daca arterele cerebrale sau arterele gatului care controleaza circulatia creierul au o leziune, aceasta duce la tulburari ale circulatiei sanguine intracraniene si deteriorarea tesutului cerebral. Scaderea elasticitatii vaselor de sânge din creier si îngustarea lumenului vascular faciliteaza aparitia trombozei cerebrale. Dupa ce pacientii cu arterioscleroza cerebrala beau excesiv, tensiunea arteriala va fi ridicata brusc, vasele de sânge se vor rupe, astfel acestia fiind predispusi la hemoragie cerebrala. Dupa ce au baut alcool in exces, concentratia de alcool in sânge poate atinge apogeul intr-o jumatate de ora. Alcoolul nu doar stimuleaza direct scăderea elasticitatii peretilor vaselor de sânge, dar de asemenea poate stimula si ficatul in a creste sinteza de colesterol si trigliceride, conducând astfel la ateroscleroza si ateroscleroza cerebrala. Bolile cerebrovasculare pot fi impartite, in functie de modul de evolutie,in boli cerebrovasculare acute si boli cerebrovasculare cronice.Bolile acute cerebrov asculare includ atacul ischemic tranzitoriu, tromboza cerebrala, embolia cerebrala, encefalopatia hipertensiva, hemoragia cerebrala, hemoragia subarahnoidiană etc; bolile cerebrovasculare cronice includ arterioscleroza cerebrala, dementa cerebrovasculara, boala Parkinson etc. În general, atunci când vorbim despre bolile cerebrovasculare ne referim la cele acute. Aceste incidente acute pun in pericol de multe ori viata omului, ca urmare atrag usor atentia. Bolile cerebrovasculare cronice de cele mai multe ori sunt ignorate de către oameni, datorita evolutiei de lungă durata.
Starea de alimentare a creierului:
Aprovizionarea creierului cu sânge depinde în principal de artera cerebrala sau artera gâtului (cerebro-bazilară) care controleaza circulatia creierului. Bolile cerebrovasculare pot fi împărţite in două categorii in funcţie de natura lor: boala cerebrovasculara ischemica si in boala hemoragica cerebrovasculara. Incidenta cazurilor de boala cerebrovasculara ischemica este mare, conform studiilor clinice, aproximativ 70% - 80% din totalul pacientilor cu boli cerebrovasculare. Din motive de arterioscleroza cerebrala si altele, lumenul arterei cerebrale este îngustat, fluxul de sânge este redus sau complet blocat, circulaţia sângelui la creier este dereglată, iar ţesutul cerebral este deteriorat, astfel incât apar o serie de simptome. Boala hemoragica cerebro-vasculara este cauzata in principal de o crestere a presiunii arteriale pe termen lung, malformaţii congenitale vasculare cerebrale si de alti factori.Datorită ruperii vaselor de sânge, a pierderii de sânge, a presiunei asupra ţesutului creierului si a blocării circulatiei sângelui, pacienţii prezintă adesea o creştere a presiunii intracraniene, dezorientare şi alte simptome. Aceştia reprezintă aproximativ 20% - 30% din totalul de pacienţi cu boli cerebrovasculare.


Rezultatele testării au scop de referinţă şi nu constituie o concluzie de diagnostic.



ATENŢIE:

Valorile parametrilor sunt redate în valori de măsurare a energiei şi nu de laborator, de aceea şi interpretarea rezultatelor se face prin prisma medicinei energetice şi nu clasice. Ei nu sunt parametri biologici, fizici şi nu definesc boala în planul fizic ci energetic. Programul va scoate în evidenţă principalele anomalii depistate şi câteva remedii şi sfaturi strict din medicina naturistă şi terapii alternative. El poate face referiri şi la anumite afecţiuni dar asta prin comparaţia cu media valorilor din baza de date pe care o are memorată, deci este doar o estimare. Această este o evaluare holistică şi nu o diagnosticare. Evaluarea evidenţiază lipsa de energie din anumite organe şi deci tendinţele viitoare de a face unele boli, cu o marjă de 3-5 ani. Pentru un diagnostic exact sunt necesare însă analize de laborator şi alte investigaţii în plan fizic (EKG, ecograf, tomograf, RMN, etc.) şi consultarea unui medic de profesie, care va stabili cu precizie bolile şi stadiul lor, precum şi tratamentul alopat. De exemplu, dacă în urma evaluării rezultă că un organ e perfect sănătos, deşi ştiai că are o afecţiune, înseamnă că el s-a vindecat energetic şi în timp se va produce vindecarea şi în plan fizic, dar nu e exclus ca în plan fizic să fie deocamdată necesară continuarea unui tratament. La fel, dacă apar anomalii, deşi în planul fizic nu s-a semnalat deocamdată a fi ceva deosebit, înseamnă că energetic organul a cedat şi ca urmare e foarte probabil ca în timp să apară o boală în plan fizic, dar care deocamdată nu s-a manifestat în mod evident. De aceea e greşit să stabilim un diagnostic pe baza acestor valori. Ele sunt ceea ce e scris, o evaluare în plan energetic mai mult decât în cel fizic, şi un indiciu al armoniei, mai curând decât al sănătăţii efective. Aici văd eu cel mai puternic rol al medicinei naturiste şi al terapiilor alternative, în faza dintre îmbolnăvirea energetică şi cea fizică, acută, când aceste remedii şi terapii, ca şi corectarea stilului de viaţă, pot îmbunătăţi foarte mult starea şi armoniza energia corpului, astfel încât boala fizică să nu mai apară. Dar ele pot ajuta şi accelera vindecarea şi după începerea tratamentelor alopate sau în urma unor intervenţii chirurgicale, însă de data asta  va trebui informat medicul curant cu tot ceea ce urmaţi pe altă cale decât cea indicată de el, ca să nu vă creaţi singuri cine ştie ce probleme mai grave. 
Deci trebuie făcută distincţie clară între planul energetic, unde acţionează medicina energetică şi planul fizic, unde cunoştinţele medicinei clasice sunt indispensabile. Cele două se pot completa, dar nu înlocui una pe alta. 
Dacă ai să pui diagnostice de boli fizice pe baza evaluărilor quantice şi invers, urmate de tratamentele specifice, cu siguranţă vei produce perturbaţii în ambele planuri: corpul fizic şi corpul energetic. 

În concluzie, doar pe baza acestei evaluări nu se pot prescrie tratamente alopate (medicamente sintetice, intervenţii chirurgicale şi alte asemenea).
  
Un alt aparat cu care eu am intrat în contact, după cum am spus deja, este 3D-NLS.


3D-NLS

Testarea integrală cu aparatul
3D-NLS durează de la 3 la 5 ore şi sunt posibile toate tratamentele vibraţionale şi bio-energo-informaţionale arătate mai sus.


Evalurea stării de sănătate şi semnalarea unor boli

Metaterapie (terapia personalizată cu frecvenţe)

Vegetotest (testarea rezonanţei cu un remediu oarecare)

Încărcarea bio-energo-informaţională a unui remediu 

Pe lângă evaluare, el are şi alte funcţii deosebite.
De exemplu, cu ajutorul acestui aparat putem pregăti o apă bio-energo-informată care să armonizeze şi să echilibreze toate organele din corp în decurs de o lună, producând apoi vindecarea acestora pe cale naturală.

Toate acestea sunt non invazive şi nu e necesară o pregătire de specialitate în domeniul medical pentru că însăşi softul îşi face treaba singur, dar dacă rezultatul evaluării indică probleme ce trebuie aprofundate şi pe cale medicală clasică, atunci clientul trebuie îndrumat să meargă la medicul său curant sau de familie cu lista de suspiciuni şi simptome pe care le acuză. Dacă practicianul nu este medic, evident, nu are voie să prescrie tratamente medicale, operaţii, etc. şi nici să amâne deplasarea clientului la un centru medical în ideea că se vindecă doar prin terapia vibraţională dacă evaluarea indică probleme mai grave sau acute. Aceste terapii sunt complementare medicinei clasice, nu contravin tratamentelor alopate dar nici nu se substituie acestora.

Este de preferat ca evaluarea şi tratamentul cu biorezonanţă să se facă doar în prezenţa terapeutului şi a clientului, fără prezenţa altor persoane, pentru a se crea o comunicare emoţională rezonantă, o atmosferă de încredere şi o cooperare totală între cei doi, pentru că terapeutul poate influenţa astfel schimbarea imediată a stării şi chiar a stilului de viaţă şi de gândire a clientului său. Implicarea terapeutului, precum şi câmpul vibraţional al acestuia, însoţit de dorinţa sa puternică de a-şi ajuta semenii în vindecare şi echilibrare, constituie factori importanţi pentru obţinerea unor rezultate pozitive.


Medicina alopată recunoaşte că cel puţin 33% din vindecări sunt datorate efectului placebo, sau încrederii bolnavilor în virtuţile unui medicament sau în medic. Se pare că în realitate acest procent este mult mai mare.

Atitudinea ultimă ce ne poate conduce la vindecare este predarea totală VOINŢEI DIVINE. Adică să lăsăm să curgă prin noi fluxul vieţii fără a ne mai opune la nimic, eliminând orice rezistenţă. Pentru asta putem folosi şi rugăciunea, scurtă dar puternică:

"Doamne, îţi predau ţie toate grijile şi problemele mele. Facă-se Voia Ta".


S E R E N A 


Modul de lucru cu aparatul 3D - NLS


Metaterapia cu aparatul 3D - NLS


Cum functioneaza softul aparatului Quantum Resonance Magnetic Analyzer


SURSA: Manual de utilizare 3D-NLS
              Manual de utilizare Quantum Resonance Magnetic Analyzer
              Youtube
               Mihăiţă Toma - "Sistemul imunitar - cheia sănătăţii. O abordare holistică", Colecţia Lotus

Max's concept.


© Copyright 2016 MAX'S CONCEPT

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu