Selectati limba dorita

SUPA DE PUI


Această reţetă e preluată din cartea Cooking Jewish. Are o culoare intens aurie, este extrem de condimentată, pe scurt, e un adevărat nectar al zeilor. Aceasta este reţeta supei de pui vindecătoare.

Ingrediente:
  • 2 pui întregi (de circa 2 kg fiecare), cu gât şi pipotă, fără ficat. Împărţiţi în 4 sferturi.
  •  1 kg de morcovi (da, 1 kg, nu un morcov !).
  • 2 cepe mari, tăiate în jumătate.
  • 5 bucăţi mari de ţelină cu frunze, tăiate în jumătate.
  • 1 nap (circa 170 de grame), tăiat în jumătate.
  • 1 nap suedez (circa 170 de grame), tăiat în jumătate.
  • 1 rădăcină mică de ţelină, tăiată în jumătate (opţional).
  • 1/2 ardei gras verde, mare, cu tulpină şi seminţe.
  •  1/2 ardei gras galben, mare, cu tulpină şi seminţe.
  • 2 legături mari de mărar, tocat mare (circa o ceaşcă şi jumătate).
  • 1/2 legătură de pătrunjel cu frunză creaţă, tocat mare (circa 1/4 de ceaşcă).
  • 3 căţei de usturoi.
  • Sare grunjoasă.
  • Piper proaspăt măcinat, după gust.
  • Se poate servi cu mărar tocat mărunt, adăugat în farfurie (opţional).
Procedeu:
  1. Pune bucăţile de pui într-o oală de 15 litri şi adaugă apă cât să le acopere puţin. Când apa dă în clocot, micşorează flacăra astfel încât să fiarbă la foc mic şi îndepărtează spuma care se ridică la suprafaţă. Adaugă restul ingredientelor (cu excepţia mărarului tocat) şi apă care trebuie să acopere pe trei sferturi legumele. (Majoritatea cărţilor de bucate recomandă adăugarea apei până ce legumele sunt acoperite complet. Nu face aşa ceva! Vrei să obţii elixirul zeilor sau un ceai slab? Pe măsură ce se fierbe supa, legumele se vor înmuia şi vor fi acoperite de apă. 8-10 căni de apă sunt mai mult decât suficiente pentru a obţine această supă delicioasă). Acoperă oala şi lasă amestecul să fiarbă la foc mic, circa o oră. 
  2. Scoate puiul şi jumătate din cantitatea de morcovi şi pune-le deoparte. Strecoară supa cu ajutorul unei strecurători fine într-un alt recipient, apăsând legumele pentru a obţine un maxim de arome. Curăţă fundul strecurătorii cu o spatulă de cauciuc şi adaugă pulpa de legume la supă. Resturile din strecurătoare se aruncă. Dacă ţii foarte mult la limpezimea supei, poţi strecura din nou supa cu ajutorul unei strecurători de ceai, însă nu va mai avea acelaşi gust intens. Acoperă supa şi pune-o la frigider peste noapte.
  3. Când eşti gata să serveşti supa, îndepărtează cu o lingură pojghiţa de grăsime care se formează la suprafaţă şi arunc-o. Încălzeşte supa şi mai adaugă mărar dacă doreşti (mie îmi place!). Taie morcovii rămaşi, adaugă-i la supă şi ... iată că ai obţinut aproape 3 litri de supă.
                 Poftă bună !




Supa de pui a făcut parte din alimentaţia omului de la apariţia puiului şi a supei. În Egiptul antic aceasta era recomandată în caz de răceală şi a continuat să fie considerată un remediu eficient până în Evul Mediu.
Avicenna, un doctor care a trăit în secolul al X-lea în Persia, era un susţinător al acestui remediu, la fel ca şi Moses Maimonides, un doctor de origine evreiască, care, în secolul al XII-lea, recomanda supa de pui celor care sufereau de hemoroizi, constipaţie sau lepră. Supa de pui avea să fie cunoscută sub denumirea de penicilină evreiască.
De-a lungul anilor, doctori şi mame au continuat să recomande supa de pui, în ciuda faptului că, până recent, nu au existat studii ştiinţifice care să ateste eficienţa acesteia. Conform unui articol publicat în anul 2000 de revista Chest, cercetătorii de la Centrul Medical al Universităţii din Nebraska au descoperit că amestecul de vitamine şi nutrienţi din supa de pui are efect antiinflamator şi încetineşte procesul de înmulţire a globulelor albe (neutrofile), care stimulează secreţia de mucus. Un număr mai mic de neutrofile înseamnă un număr mai mic de simptome de răceală. 
De asemenea, conform cercetărilor efectuate de Irwin Ziment, doctor specialist în boli pulmonare şi profesor la Facultatea de Medicină din cadrul UCLA, supa de pui are proprietăţi asemănătoare substanţelor care se găsesc şi în medicamentele moderne împotriva răcelii. De exemplu, un tip de aminoacid care rezultă în urma gătirii puiului se aseamănă din punct de vedere chimic cu acetilcisteina, prescrisă în caz de bronşită sau de alte afecţiuni pulmonare.
Mai mult, noile studii efectuate de cercetătorii japonezi şi publicate în Journal of Agricultural and Food Chemistry arată că supa de pui poate ajuta la scăderea tensiunii arteriale, deoarece pieptul de pui conţine fibre de colagen care acţionează la fel ca inhibitorii ACE, cea mai utilizată medicaţie pentru tratarea hipertensiunii arteriale.
Cercetătorul Ai Saiga şi colegii săi au efectuat teste de laborator pe sobolani pe care i-au hrănit cu proteine de pui. În urma testelor, cercetătorii au descoperit că acestea ajută la scăderea pe termen lung şi în mod semnificativ a hipertensiunii arteriale. 
În sfârşit, aburul degajat de supa de pui decongestionează căile respiratorii şi sinusurile, motiv pentru care doctorii au recomandat dintotdeauna lichide fierbinţi, de la apă până la decocturi complicate. pentru ameliorarea simptomelor răcelii. 
Concluzia este următoarea:
Nu există dovezi care să ateste în mod absolut că supa de pui previne răcelile, însă există numeroase dovezi care să ateste că ameliorează simptomele acestora. Celelalte proprietăţi cu efecte benefice asupra organismului uman sunt încă studiate de către cercetători.


AI GRIJĂ CÂTĂ SARE PUI ÎN SUPĂ
Sarea - cel mai folosit condiment alimentar. Însă adaosul de sare poate diminua efectele benefice pe care supa le are asupra organismului. 
Sarea, sau clorura de sodiu, este singurul tip de rocă pe care omenirea l-a consumat în mod regulat din vremuri imemoriale. Arheologii au găsit dovezi care atestă că sarea a început să fie extrasă încă de acum 8000 de ani. Se ştie cu siguranţă că aproape toate popoarele din antichitate au descoperit căi de a extrage şi comercializa sarea.
Sarea a continuat să fie o marfă foarte valoroasă până în secolul al XVII-lea, când noile echipamente de foraj şi dezvoltarea geologiei au scos la iveală faptul că sarea se găseşte pretutindeni în natură. Din acel moment, singurele probleme care au fost asociate cu sarea au fost legate mai degrabă cu abundenţa decât de o eventuală lipsă a acesteia.
Sarea este vitală pentru buna funcţionare a organismului: ajută la menţinerea echilibrului fluidelor din celule, reglează tensiunea arterială, transportă nutrienţii şi oxigenul la celule şi transmite impulsuri nervoase sub forma unor curenţi electrici. În lipsa acesteia, organismul nu ar mai fi în stare să digere alimentele, să scape de toxine, să îşi regleze tensiunea arterială sau să pună în funcţiune şi să relaxeze muşchii. Deoarece se găseşte pretutindeni şi în majoritatea tipurilor de alimente, este uşor să ne asigurăm necesarul zilnic de sodiu dacă avem o alimentaţie echilibrată. 
Problema este aceea că oamenii consumă a cantitate mult prea mare de sare. Cel mai întâlnit efect al consumului exagerat de sare este hipertensiunea arterială. Aceasta presupune un ritm exagerat al bătăilor inimii şi creşterea riscului de apariţie a bolilor cardiovasculare şi a atacului cerebral. Conform studiilor întreprinse de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în 2003, hipertensiunea cauzează circa 4,5% din bolile cu care se confruntă în prezent oamenii de pe tot globul. 
Un studiu realizat de Centrul pentru Controlul Bolilor în 2009 a arătat că un om obişnuit nu ar trebui să consume mai mult de 1500 mg de sodiu pe zi. Totuşi, în prezent se estimează că se consumă o cantitate mai mare decât dublul acesteia. 
Dar să scoţi din alimentaţie 1 gram de sare nu este atât de uşor pe cât s-ar părea. Doar 11% din totalul cantităţii de sodiu consumate în medie provine din mâncărurile preparate, iar restul din cele procesate.
Iată câteva cantităţi estimative:
  • conserva de supă de pui cu tăieţei (1 porţie) - 1100 mg
  • brânza de vaci (1 porţie, 1% grăsime) - 900 mg
  •  conserva de supă de legume (1 porţie) - 800 mg
  • conserva de porumb dulce (1 porţie) - 575 mg
  • o chiflă (de mărime medie, simplă, cu ceapă, mac sau susan) - 400 mg.
Cu toate acestea, sarea nu poate fi considerată cauza tuturor bolilor legate de hipertensiunea arterială, în urma cercetărilor rezultând că 90% din afecţiunile provocate de hipertensiunea arterială au cauze necunoscute. Mulţi alţi factori cum ar fi: obezitatea, lipsa activităţii fizice, predipoziţia genetică, diabetul, afecţiunile rinichilor sau bătrâneţea reprezintă cauze ale apariţiei afecţiunilor legate de hipertensiunea arterială. Studiile recente au arătat că foarte multe persoane adulte pot exagera cu consumul de sare fără ca acest lucru să aibă vreun efect negativ asupra tensiunii arteriale. 
Având în vedere că aproape toate studiile cu privire la efectele consumului de sare asupra organismului pun accent pe un singur organ (inima), încă nu se ştie exact ce efecte are consumul exagerat de sare asupra celorlalte organe din corp.
Totuşi, în prezent,oamenii de ştiinţă sunt de părere că, în exces, sarea dăunează sănătăţii, aşa că atunci când vrei să condimentezi supa de pui, foloseşte piper, busuioc, cimbru, usturoi, frunze de dafin, pătrunjel, rozmarin, etc., deci multe condimente şi foarte puţină sare.



Să vă fie de leac !
                                     S E R E N A

Sursa: Gene Stone, "Secretele oamenilor care nu se imbolnavesc niciodata"










© Copyright 2015 Max's concept

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu