Selectati limba dorita

CUM SA REALIZAM MEDITATIA. TERAPIA TAI CHI SI YOGA..


Termenul de MEDITAŢIE se referă la un grup de tehnici care îşi au originea în tradiţiile spirituale sau religioase orientale. În prezent, multe persoane au adoptat această metodă pentru a-şi păstra sănătatea şi vitalitatea pe termen lung.
Meditaţia presupune ca persoana să-şi concentreze atenţia asupra propriei respiraţii sau să repete un cuvânt, o frază sau un sunet pentru a opri şirul gândurilor care ocupă, în mod normal, intelectul conştient. Meditaţia duce la instalarea relaxării fizice, a liniştirii mintale, a vioiciunii şi a echilibrului psihic. Practicarea meditaţiei poate schimba modul în care o persoană se raportează fluxului de emoţii şi gânduri şi vă poate ajuta să răspundeţi situaţiilor provocatoare. Meditaţia poate fi practicată individual sau ca parte a altor tratamente minte-corp cum ar fi yoga sau tai-chi. Exact ca şi în cazul altor terapii, îndata ce aţi deprins metodele, puteţi să o practicaţi şi singuri. Meditaţia poate fi folosită în tratarea unor probleme de sănătate cum ar fi: anxietatea, durerea, depresia, stresul, astmul bronşic, hipertensiunea arterială, fibromialgia şi insomnia. Meditaţia  poate reprezenta evadarea perfectă dintr-un mod de viaţă agitat, grăbit şi complicat. Deoarece dovezile în sprijinul practicării meditaţiei sunt din ce în ce mai multe, adăugarea acestei terapii în programul dumneavoastră zilnic poate fi soluţia pentru înlăturarea unei vieţi agitate. Benefiicile meditaţiei pe termen lung sunt studiate în continuare de specialişti.

INFLUENTA MEDITATIEI ASUPRA CORPULUI

S-a demonstrat că practicarea meditaţiei poate produce unele schimbări la nivelul organismului, cum ar fi răspunsul "luptă sau fugi". Sistemul nervos vegetativ - denumit uneori sistem involuntar sau automat - este responsabil de acest răspuns. Acesta reglează multe dintre procesele organismului, inclusiv ritmul cardiac, transpiraţia, respiraţia şi digestia.
Sistemul nervos vegetativ este compus din două părţi: sistemul vegetativ simpatic şi sistemul vegetativ parasimpatic.
Sistemul vegetativ simpatic ajută la mobilizarea organismului pentru acţiune. Atunci când sunteţi stresat, el produce răspunsul "luptă sau fugi". Ritmul cardiac creşte, vasele de sânge se îngustează şi muşchii se încordează.
Sistemul vegetativ parasimpatic crează un răspuns contrar celui produs de sistemul vegetativ simpatic şi anume cel denumit "odihnă şi asimilaţie". Sistemul nervos parasimpatic face ca inima să bată mai lent, vasele de sânge să se dilate, circulaţia sângelui să se îmbunătăţească, iar sistemul digestiv să-şi sporească activitatea. Cercetătorii care studiază efectele meditaţiei îşi axează atenţia asupra creierului şi a modului în care meditaţia poate reduce activitatea sistemului nervos simpatic şi o poate creşte pe cea a sistemului nervos parasimpatic.

DIFERITE TIPURI DE MEDITATIE

Există câteva abordări ale procesului de meditaţie.  Dacă doriţi să includeţi meditaţia în programul dumneavoastră zilnic, trebuie să stabiliţi ce tip de meditaţie vi se potriveşte mai bine.

Scopul urmărit este acela de a fi concentraţi asupra a ceea ce se produce în momentul respectiv, fără a reacţiona sau fără a emite judecăţi asupra faptului respectiv.

Meditaţia analitică. Persoana care meditează încearcă să înţeleagă menirea profundă a obiectului asupra căruia se concentrează.

Meditaţia prin respiraţie. Această abordare presupune concentrarea atenţiei asupra respiraţiei. Este o observare atentă asupra fiecărei inspiraţii şi expiraţii şi a ridicării şi coborârii toracelui. Puteţi inspira încet pe nas, iar apoi strângeţi buzele pentru a simţi cum aerul iese încet pe gură.

Meditaţia  multifulnes. Acest tip de meditaţie îşi are originea în religia budistă. Se bazează pe procesul de a fi conştient - de a avea un interes crescut şi o înţelegere deplină - asupra prezentului. În timpul acestui tip de meditaţie vi se recomandă să vă îndreptaţi atenţia asupra senzaţiei de trecere a aerului inspirat prin tot corpul. Scopul urmărit este de a fi concentraţi asupra a ceea ce se produce în momentul respectiv, fără a reacţiona sau fără a emite judecăţi asupra faptului respectiv. Această abordare se foloseşte ca un mod de deprindere a unei reacţii mai armonioase la gândurile şi emoţiile vieţii cotidiene.

Meditaţia transcedentală. Meditaţia transcedentală (MT) vă învaţă cum să vă concentraţi asupra mantrei - un sunet, un cuvânt, o frază - care se repetă continuu. Puteţi să vă repetaţi mantra fie cu voce tare, fie în gând. În felul acesta, gândurile care vă distrag atenţia sunt ţinute departe de cele conştiente. Un scop al MT este obţinerea unei stări de alertă relaxată. MT îşi are originea în tradiţia vedică indiană.

Vizualizarea.  Procedeul de vizualizare presupune concentrarea atenţiei asupra unui loc sau obiect.

Walking meditatia.  Acest tip de meditaţie e numită kinhin  în tradiţia Zen şi presupune concentrarea asupra mişcărilor delicate folosite pentru menţinerea poziţiei verticale şi asupra mersului. 
Vă puteţi concentra asupra călcâielor, când staţi în picioare şi apoi când vă plimbaţi. Spre deosebire de meditaţia în care se stă jos, walking meditaţia presupune ca, pentru propria siguranţă, să fiţi atent la ceea ce se petrece în jurul dumneavoastră.

ASIGURAREA CONDITIILOR

Cele mai multe tipuri de meditaţii presupun îndeplirea a patru condiţii:

Un loc liniştit.  Multe persoane care practică  meditaţia preferă un loc unde să fie mai puţine lucruri care să le distragă atenţia. Acest lucru poate fi de ajutor mai ales persoanelor care sunt la începutul practicării meditaţiei. Persoanele cu mai multă experienţă sunt capabile să mediteze chiar şi în locuri mai zgomotoase.

O poziţie specifică a corpului. În funcţie de tipul practicat, meditaţia se poate face şezând, în picioare, în poziţia culcat, în mers sau alte poziţii.

Concentrarea atenţiei.  Concentrarea atenţiei este o parte importantă asupra procesului de meditaţie. De exemplu: vă puteţi concentra asupra mantrei (unul sau mai multe cuvine caracteristice sau sunete), asupra respiraţiei sau asupra unui obiect cum ar fi o imagine sau o lumânare. 

O atitudine deschisă.  Păstrarea unei atitudini detaşate în timpul meditaţiei înseamnă să lăsaţi aspectele care vă distrag atenţia să vină şi să plece fără a le observa, fără a vă gândi la ele. Atunci când, în timpul meditaţiei, vă cuprind alte gânduri, nu le suprimaţi. Reveniţi uşor la starea de concentrare de dinainte. În unele tipuri de meditaţie, cel care meditează învaţă să identifice şi să elimine gândurile şi emoţiile care intervin.

INSTRUCTIUNI PAS CU PAS: CUM SA  MEDITATI

Una dintre cele mai bune căi de deprindere a meditaţiei este cu ajutorul unui instructor sau cea a folosirii unor lecţii de pe CD sau casete audio. Puteţi însă învăţa să meditaţi şi singuri. Iată un exemplu al modului în care puteţi să practicaţi meditaţia acasă. Nu durează mai mult de 10-15 minute. Încercaţi şi vedeţi cum reuşiţi să vă descurcaţi.
  1. Dacă se poate, puneţi o muzică liniştitoare şi la volum scăzut. Dezbrăcaţi-vă de hainele prea strâmte. Lăsaţi braţele să se odihnească de-a lungul corpului. Acordaţi-vă câteva minute de relaxare (pauză).
  2. Dacă gândurile nu vă părăsesc, încercaţi să reveniţi uşor la starea de relaxare.
  3.  Pentru început, concentraţi-vă privirea asupra unui obiect anume situat în faţa dumneavoastră, cum ar fi un copac, un tablou sau flacăra unei lumânări. Observaţi simplitatea şi frumuseţea acestuia.
  4. Daţi atenţie respiraţiei, încetinind treptat, pe masură ce vă simţiţi mai liniştit, ritmul inspiraţiei şi al expiraţiei (pauză).
  5. Acum relaxaţi-vă şi bucuraţi-vă de acest sentiment (pauză).
  6. Închideţi gura şi relaxaţi umerii, eliberând tensiunea acumulată (pauză).
  7. Inspiraţi încet şi adânc pe nas. Lăsaţi aerul sa fie împins afară din stomac. 
  8. Ţineţi-vă respiraţia numărând încet până la patru.  Apoi expiraţi încet pe gură în timp ce număraţi până la şase.
  9. Inspiraţi (trei, patru, cinci, şase).
  10. Tineţi respiraţia (doi, trei, patru).
  11. Expiraţi (trei, patru, cinci, şase).
  12. Inspiraţi (trei, patru, cinci, şase).
  13. Tineţi respiraţia (doi, trei, patru).
  14. Expiraţi (trei, patru, cinci, şase).
  15. Inspiraţi (trei, patru, cinci, şase).
  16. Tineţi respiraţia (doi, trei, patru).
  17. Expiraţi (trei, patru, cinci, şase).
  18. Inspiraţi (trei, patru, cinci, şase).
  19. Tineţi respiraţia (doi, trei, patru).
  20. Expiraţi (trei, patru, cinci, şase).
  21. Inspiraţi (trei, patru, cinci, şase).
  22. Tineţi respiraţia (doi, trei, patru).
  23. Expiraţi (trei, patru, cinci, şase).
  24. Continuaţi să inspiraţi (patru, cinci, şase).
  25. Tineţi respiraţia (doi, trei, patru).
  26. Şi expiraţi (trei, patru, cinci, şase).
  27. Reţineţi, dacă gândurile hoinăresc, abateţi-vă lent atenţia către starea de relaxare (pauză).
  28. Acum, în timpul respiraţiei, repetaţi în linişte şi calm:
  29. Respiraţia mea este lină şi ritmică (pauză).
  30. Respir uşor şi liniştit (pauză).
  31. Mă simt foarte bine (pauză).
  32. Odată ce aţi aflat cum începeţi să meditaţi, puteţi să închideţi ochii şi să vă concentraţi asupra muzicii sau puteţi să continuaţi a privi la obiectul asupra căruia v-aţi concentrat.
  33. Continuaţi să repetaţi.
  34. Respiraţia mea este calmă şi ritmică (pauză).
  35. Respiraţia mea este calmă şi ritmică (pauză).
  36. Sunt calm şi liniştit sufleteşte.
  37. Sunt calm şi liniştit sufleteşte.
  38. Continuaţi să respiraţi adânc şi ritmic. Lăsaţi încordarea să dispară cu fiecare expiraţie. Lăsaţi muzica să vă înconjoare (pauză).
  39. Dacă aveţi ochii închişi, deschideţi-i uşor şi rămâneţi cu privirea asupra obiectului care se află în faţa dumneavoastră (pauză).
  40. Reveniţi la activitaţile dumneavoastră - liniştit, mult mai relaxat şi concentrat.
YOGA

Dacă simţiţi că stresul vă doboară, încercaţi să practicaţi yoga. Aceste serii de posturi, purtând uneori denumiri de mamifere, peşti sau reptile, însoţite de exerciţii de respiraţie, au devenit un mijloc de reducere a stresului. Deşi Yoga se practică de mii de ani în India, popularitatea ei în lume a crescut constant în ultimii 100 de ani. În prezent, grupuri de Yoga la care se predau tehnici de respiraţie, meditaţia şi postura, se găsesc aproape peste tot, începând cu cluburile de sănătate din marile oraşe până la grupurile din colectivităţile micilor oraşe sau de pe internet.
Yoga este parte integrantă a religiei hinduse şi reprezintă un mod de a privi viaţa. Scopul final al Yoga este atingerea unei stări paşnice atât mintale, cât şi fizice. În timp ce filozofia Yoga tradiţională presupune ca adeptul să adere la această chemare prin comportament, regim alimentar şi meditaţie, aplicarea ei în Occident cu predilecţie se face fără schimbarea stilului de viaţă, practicarea ei fiind destinată obţinerii unui corp mai elastic, a unei stări de relaxare şi a eliminării stresului.
Yoga oferă posibilităţi excelente pentru relaxare şi destindere. Mişcările sale liniştite şi precise se concentrează mai puţin pe raţiune în zilele în care sunteţi ocupat şi mai mult asupra corpului, prin poziţii care necesită echilibru şi concentrare.
Yoga este un mod extraordinar de a contracara stresul, anxietatea şi de a corecta poziţiile defectuoase ale trupului care apar, de exemplu, în urma şederii ore în şir în faţa calculatorului. Practicarea exerciţiilor Yoga cu regularitate îmbunătăţeşte elasticitatea şi echilibrul corpului. Este una dintre activităţile care se poate practica atât în grup, cât şi individual şi nu necesită cheltuieli mari. Riscurile practicării Yoga sunt reduse şi de aceea există mai multe motive pentru care merită să încercaţi.
După părerea specialiştilor occidentali, conform National Institutes of Health, Yoga foloseşte la reducerea stresului, scăderea presiunii arteriale, încetinirea ritmului respiraţiei, modificarea undelor cerebrale şi la susţinerea activităţii inimii. Într-un studiu specific, Yoga a diminuat durerile lombare, îmbunătăţire care a durat câteva luni.
Yoga este indicat să fie practicată de mai multe ori pe săptămână şi, dacă se poate, desigur,  zilnic.

PRECAUTII CAND PRACTICATI YOGA
Practica Yoga este considerată în general sigură dacă aveţi o stare de sănătate bună. Unele poziţii Yoga pot solicita spatele şi articulaţiile. Dacă aveţi probleme articulare sau istoric de probleme lombare sau cervicale, mergeţi întâi la medic. S-ar putea, în funcţie de afecţiunile dumneavoastră, să nu vă fie permis să practicaţi anumite poziţii. 

De asemenea,dacă aveţi una din afecţiunile de mai jos, discutaţi cu medicul dumneavoastră înainte de a participa la cursurile Yoga deoarece pot apărea complicaţii:
  • hipertensiune arterială greu de controlat
  • risc de hipercoagulare a sângelui
  • afecţiuni ale ochilor, inclusiv glaucom
  • osteoporoză.
Pentru femeile gravide sau care alăptează, exerciţiile Yoga sunt considerate în general sigure, dar trebuiesc evitate poziţiile corpului care apasă asupra uterului cum ari fi acela prin care trebuie să vă răsuciţi talia. Există exerciţii Yoga destinate anume femeilor gravide. Discutaţi cu medicul ginecolog dacă practicarea Yoga este sigură atât pentru dumneavoastră, cât şi pentru bebeluş.


TAI CHI
Tai chi este uneori descris ca "meditaţia în mişcare". Apărut la început în China ca formă de apărare, acest tip de exerciţii graţioase există de aproximativ 2000 de ani. Tehnica a devenit din ce în ce mai răspândită în toata lumea, atât ca bază a programelor de exerciţii, cât şi ca exerciţii suplimentare altor metode de îngrijire a sănătăţii. Printre avantajele exerciţiilor asupra sănătăţii se numără reducerea stresului, creşterea echilibrului şi a elasticităţii, mai ales în rândul persoanelor în vârstă. Pentru practicarea Tai chi trebuie să executaţi o serie de mişcări ale corpului  într-un ritm lent şi graţios. Fiecare mişcare sau poziţie a corpului este legată de următoarea fără a se face pauză. 
În general, practicarea Tai chi prezintă siguranţă pentru toate persoanele, indiferent de vârstă şi de condiţie fizică. Studiile arată că la persoanele în vârstă, Tai chi poate îmbunătăţi echilibrul şi reduce riscul căzăturilor. Deoarece mişcările sunt line şi nu presupun prea mult efort din partea muşchilor şi articulaţiilor, Tai chi este preferat de multe persoane în vârstă. Din aceste motive, puteţi practica Tai chi chiar dacă suferiţi de diferite afecţiuni cum ar fi artrita sau sunteţi în convalescenţă în urma unei leziuni.
Indiferent de vârstă, Tai chi oferă beneficii atât pe plan fizic, cât şi mintal. Mişcările sunt folosite pentru reducerea stresului, creşterea elasticităţii, întărirea şi creşterea rezistenţei musculare şi sporirea energiei, a vitalităţii şi agilităţii. De asemenea, s-a dovedit că Tai chi îmbunătăţeşte capacitatea aerobică, ajută la înlăturarea depresiei şi anxietăţii, poate juca un rol în scăderea hipertensiunii arteriale şi a nivelurilor de colesterol şi îmbunătăţeşte echilibrul, reducând riscul căderilor la persoanele în vârstă, toate acestea fiind confirmate prin studii ale specialiştilor occidentali.
ÎnsuŞite corect şi practicate cu regularitate, mişcările Tai chi constituie o formă valoroasă de a vă mişca. Se execută în ritm propriu şi nu în competiţie cu altcineva. Nu aveţi nevoie de un spaţiu larg sau de echipament deosebit, puteţi să practicaţi Tai chi oricând şi în orice loc. Este uşor de făcut la fel de bine în grup, ca şi individual. Deoarece mişcările Tai chi sunt lente şi blânde, ele nu au efect negativ, nici contraindicaţii. La început vă puteţi simţi epuizat, dar după ce aţi deprins mişcările corect, nu va mai fi o problemă.


HATHA YOGA
Există mai multe tipuri de Hatha Yoga, dar la baza tuturor se află două componente: atitudinea corpului şi respiraţia.

Atitudini corporale
Într-un curs clasic de Hatha Yoga învăţaţi aproximativ 10 până la 30 de atitudini corporale. Practicanţii avansaţi pot depăşi acest număr şi pot cunoaşte atitudini mult mai avansate care presupun întinderi şi răsuciri complicate. Atitudinea corporală începe de la poziţii uşoare cum ar fi cea a corpului inert, care presupune odihna pe podea, pînă la poziţii mult mai complicate, care presupun ani de practică alături de un îndrumător. Reţineţi însă că nu trebuie să faceţi chiar toate poziţiile pe care vi le arată îndrumătorul. Dacă una dintre ele vă provoacă disconfort sau nu o puteţi executa după cum vă arată îndrumătorul, renunţaţi la ea. Un profesor bun va fi înţelegător. Staţi liniştit şi faceţi exerciţii de respiraţie profundă până ce îndrumătorul predă o altă poziţie pe care o puteţi executa.

Respiraţia
Controlul respiraţiei este o parte importantă a exerciţiilor în cadrul Yoga, respiraţia reprezentând energia vitală. Yoga ne învaţă că prin controlul respiraţiei se poate controla întregul corp, inclusiv mintea.
Controlul respiraţiei se poate realiza prin concentrarea atenţiei asupra modului în care respirăm. Îndrumătorul vă sfătuieşte să respiraţi adânc şi regulat în timp ce vă concentraţi asupra respiraţiei. Alte tehnici presupun concentrarea atenţiei asupra respiraţiei pe măsură ce aerul intră în corp şi umple plămânii sau concentrarea atenţiei când aerul pătrunde prin cele doua nări.

În concluzie, Yoga este arta de a ne controla corpul şi a-l ajuta să-şi îmbunătăţească funcţiile vitale, capacitatea de gândire şi relaxarea, prin oprirea gândurilor într-un punct mort în care ne eliberăm creierul pentru un timp de toate grijile, necazurile şi gândurile negative, asigurându-i astfel detensionarea, precum şi prin executarea ordonată şi controlată a unor posturi (asane) care ne eliberează corpul de blocajele energetice şi ne face mai elastici şi adaptabili situaţiilor. Orice alte interpretări voit exagerate sau folosirea distorsionată a acestor tehnici în alte scopuri decât terapeutice ţin de alte interese, mai ales când e vorba de un public mai puţin informat cum e cel din ţara noastră.
Trebuie să înţelegem că toţi suntem cetăţenii Universului şi facem parte din acelaşi program stabilit de creator, indiferent de etnie sau cultură. Avem multe de învăţat şi din experienţa altor popoare care au o cultură veche şi au şi rezultate pozitive din multe puncte de vedere. Creatorul ne-a făcut diferiţi pentru că a făcut mai multe experimente, dar în faţa lui toţi avem aceeaşi importanţă, fiecare născându-se pe acest Pământ prietenos pentru a-şi urma propriul experiment. De aceea nu trebuie să-i judecăm pe ceilalţi care gândesc şi trăiesc diferit de cum am fost noi obişnuiţi, în spaţiul nostru restrâns. 

Pentru mai multe informaţii despre Yoga, mai poţi citi pe acest blog şi:

YOGA-PRINCIPII GENERALE 

METODE DE CURATARE IN YOGA.ROLUL MEDITATIEI 

KARMA YOGA SI SANATATEA 

PURIFICAREA ENERGETICA


SECRETUL ILUMINATILOR CRESTINI SI MASONI 



                             S E R E N A  
 



© Copyright 2015 Max's concept

2 comentarii:

  1. Y.O.G.A inseamna un singur lucru.Calea de unire cu Dumnezeu.Intentia face diferenta.Ce scrieti dvs,sint exercitii mentale si/cu fizice,iar pentru ele folositi denumirea de yoga.Sint preluate din Y.O.G.A,insa nu sint yoga.Scopul lor stabileste daca sint Y.O.G.A sau yoga.INTENTIA.Oricum si familiarizarea prin dvs catre restul,totusi,POATE insemna ceva.Succes.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Meditatia nu insemna neaparat Yoga, iar Yoga este de mai multe feluri. Nu stiu ce fel de Yoga practicati.

      Ștergere